IGIENIZAREA IN INTREPRINDERILE DE INDUSTRIALIZARE A LAPTELUI

 6.2.3. Igienizarea în întreprinderile de industrializare a lapte­lui

Se realizează prin curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor cu care vine în contact laptele şi produsele lactate, începând cu mulsul şi până la desfacerea produselor lactate pe piaţă.

Apa utilizată la igienizare trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate (organoleptice, chimice şi microbiologice) conform nor­mativelor legale.

Substanţele detergente sunt utilizate la îndepărtarea impurită­ţilor şi a reziduurilor (grăsimi, proteine, săruri minerale) provenite din lapte în timpul procesării.

Grăsimea se îndepărtează de pe ambalaje, utilaje, spaţii de pro­ducţie utilizând soluţii alcaline la temperatura de 83ºC sau soluţii cu substanţe tensioactive, care trebuie menţinute într-o stare de agitaţie intensă. Este necesară schimbarea la timp a soluţiei de spălare deoa­rece, dacă aceasta conţine peste 0,5% grăsime, eficienţa detergentului scade, apărând tendinţa de aglomerare şi de depunere a grăsimii pe suprafeţele cu care vine în contact.

Substanţele proteice se îndepărtează prin descompunerea lor în produşi solubili sub acţiunea acizilor şi bazelor, solubilitatea fiind di­rect proporţională cu concentraţia acestora. Eficienţa soluţiilor de spălare scade când cantitatea de proteine depăşeşte 0,4%; deci se im­pune schimbarea soluţiilor înainte de atingerea acestei concentraţii.

Piatra de lapte este un amestec de fosfat de calciu, carbonat de calciu, proteine şi grăsimi (în cantităţi variabile), care apare în special pe suprafeţele schimbătoarelor de căldură, în care temperatura laptelui depăşeşte 75ºC.

Soluţiile alcaline emulsionează grăsimile şi solubilizează protei­nele, iar cele acide îndepărtează sărurile de calciu. Din acest conside­rent, se practică o tratare alternând soluţiile alcaline cu cele acide (Stănescu, 1998).

Substanţele dezinfectante cel mai frecvent folosite în industria laptelui sunt hipocloritul de sodiu şi cloramina, dintre compuşii clo­rului; soda caustică şi soda calcinată, care au şi efect de saponificare a grăsimilor.

Dintre agenţii chimici folosiţi mai frecvent în industria laptelui amintim:

  • fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat), emulsionează şi saponifică grăsimile şi proteinele, are acţiune de dedurizare şi măreşte puterea de udare şi de înmuiere, este corosiv pentru aluminiu şi cositor şi contribuie la menţinerea suprafeţelor lu­cioase a ambalajelor de sticlă;

  • silicatul de sodiu, intensifică acţiunea de curăţire a substanţe­lor alcaline, protejează suprafeţele confecţionate din aluminiu sau tablă cositorită de acţiunea corosivă a substanţelor alca­line, este uşor solubil în apă şi are o acţiune emulsionantă şi de umezire bună;

  • hexametafosfatul de sodiu, este dedurizant, previne depunerea să­rurilor de calciu şi magneziu prin formarea unor săruri complexe uşor de îndepărtat prin clătire, are o bună acţiune de emulsionare şi dispersare a impurităţilor;

  • acidul azotic tehnic îndepărtează piatra de lapte de pe suprafe­ţele utilajelor, în special a pasteurizatoarelor confecţionate din oţel inox;

  • azotatul de uree acţionează la fel ca acidul azotic tehnic.

Acţiunea agenţilor chimici de spălare este favorizată, în general, de temperatură. Spălarea ambalajelor, recipientelor, conductelor şi in­stalaţiilor care nu prezintă depuneri de reziduuri uscate din lapte, im­pune obligatoriu clătirea prealabilă a acestora cu apă potabilă rece, pentru îndepărtarea resturilor de lapte. Clătirea cu apă caldă, datorită depozitelor de proteine coagulate, ce s-ar crea în acest caz, îngreunează operaţiile ulterioare de curăţire.

De cele mai multe ori recipientele returnate din reţeaua comerci­ală prezintă reziduuri uscate, foarte greu de îndepărtat. În această situ­aţie se procedează iniţial la înmuierea prealabilă a recipientelor într-o soluţie alcalină 0,5-1%, la temperatura de 35-40ºC. La fel se proce­dează şi cu bidoanele, recipientele, conductele care prezintă reziduuri uscate aderente. Din aceste considerente, este indicat ca imediat după golirea acestora, să se procedeze la clătirea lor, cu apă rece.

 

6.2.3.1. Reţete de soluţii pentru spălare şi dezinfecţie

 

A. Reţete de soluţii pentru spălare

În funcţie de natura impurităţilor ce trebuie îndepărtate, de mate­rialul din care este confecţionată suprafaţa ce urmează a fi spălată şi de modul de execuţie a spălării (manuală sau mecanică) se folosesc următoarele reţete pentru prepara­rea soluţiilor de spălare:

 

a) pentru spălarea mecanică a ambalajelor de sticlă, a utilajelor şi instala­ţi­ilor din oţel inoxidabil, componentele amestecului de spălare pentru 1 kg substanţă ce se introduce la 100 l apă sunt:

  • hidroxid de sodiu tehnic - 0,500 kg

  • fosfat trisodic - 0,350 kg

  • silicat de sodiu - 0,100 kg

  • hexametafosfat de sodiu - 0,050 kg

 

b) pentru spălarea mecanizată a ambalajelor de aluminiu şi pen­tru spălări manuale (ambalaje, utilaje, cisterne, tancuri, diferite ustensile) compo­nentele amestecului de spălare pentru 1 kg substanţă ce se introduce la 100 l apă sunt:

- carbonat de sodiu - 0,450 kg

- fosfat trisodic - 0,300 kg

- silicat de sodiu - 0,150 kg

- hexametafosfat de sodiu - 0,100 kg

c) pentru spălarea acidă a pasteurizatoarelor se vor folosi:

- acid azotic - 0,700 kg la 100 1 apă sau

- azotat de uree - 1 kg la 100 1 apă (este preferat deoarece nu pro­duce accidente)

 

B. Reţete de soluţii pentru dezinfecţie

În cazul utilizării pentru dezinfecţie a clorurii de var şi a hipoclo­ritului de sodiu, ca surse de clor activ se vor folosi următoarele reţete:

- clorura de var: iniţial se prepară soluţia mamă cu concentra­ţia de 20 sau 25 g clor activ/litru apă prin adăugarea cantităţilor de var cloros (în kg) după cum urmează (tabelul 26):

Tabelul 26

cantităţile de var cloros (în funcţie de concentraţie) necesare obţi­nerii so­luţiilor cu clor activ g/l

concentraţia clo­rului activ din varul cloros

%

cantitatea de var cloros necesară pentru obţi­nerea so­luţiilor cu clor activ g/l

20

25

20

10,00

12,50

22

9,25

11,50

24

8,50

10,50

26

8,00

9,75

28

7,25

9,00

30

6,75

8,50

32

6,25

8,00

34

6,00

7,50

36

5,75

7,00

38

5,25

6,50

40

5,00

6,25

 

Din soluţia mamă se vor folosi 1 litru la 100 litri apă pentru prepa­rarea soluţiei de lucru cu concentraţia de 200-250 mg clor ac­tiv/litru.

- hipocloritul de sodiu: pentru prepararea a 100 litri soluţie de lu­cru cu 200-250 mg clor activ/litru, din hipocloritul de sodiu se adaugă următoarele cantităţi (tabelul 27).

Tabelul 27

cantităţile de hipoclorit de sodiu (în funcţie de concentraţie) necesare obţinerii soluţiei de lucru cu concentraţie de clor de

200 respectiv 250 mg/l

 

Concentraţia clorului ac­tiv din hipocloritul de sodiu %

cantitatea de hipoclorit de sodiu (l ) necesară pentru obţinerea soluţiei de lucru cu concen­traţia de clor ac­tiv de:

200 mg/l

250 mg/l

12,5

0,16

0,2

10,0

0,2

0,25

8,0

0,25

0,31

Spălarea şi dezinfecţia în industria laptelui trebuie să respecte obligatoriu următoarea ordine a etapelor operaţionale:

  • pregătirea instalaţiilor, utilajelor, ambalajelor etc. pentru ca toate suprafe­ţele să fie accesibile;

  • pregătirea şi controlul soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;

  • clătirea cu apă rece sau călduţă pentru îndepărtarea resturilor de lapte sau produse lactate;

  • spălarea propriu-zisă (manuală sau mecanizată);

  • controlul concentraţiilor soluţiilor în timpul spălării şi completa­rea cu substanţe la concentraţiile necesare;

  • clătirea cu apă caldă pentru îndepărtarea urmelor soluţiei de spălare;

  • dezinfecţia cu apă fierbinte la 83°C sau cu soluţie dezinfec-tantă (dependent de tipul utilajelor sau instalaţiei);

  • clătirea cu apă rece;

  • controlul stării de igienă prin recoltări de probe pentru exa­mene de labo­rator.

 

6.2.3.2. Igienizarea spaţiilor de producţie şi de depozitare

În timpul procesului de fabricaţie şi după terminarea acestuia, igienizarea spaţiilor de producţie şi de depozitare se realizează prin:

- curăţirea mecanică şi îndepărtarea reziduurilor de lapte, zer, zară, fărâ­mituri de brânză etc., de pe pavimente, din jurul meselor şi utilajelor de lucru. Reziduurile adunate se recoltează zilnic şi se intro­duc în recipienţi (metalici sau de plastic) cu capac, care se transportă în locurile de evacuare sau de colectare reprezentate prin boxe special amenajate, pe platforme cu paviment impermea­bil, cu rigole de scur­gere, prevăzute cu instalaţii de apă şi canalizare;

- spălarea cu apă caldă la 45-50°C cu adaos de sodă 1-2% sau detergenţi;

- dezinfecţia cu soluţii clorigene 1-2% (200mg clor activ/litru; clora­mină sau hipoclorit de sodiu).

 

        1. Igienizarea mijloacelor de transport pentru lapte şi produse lactate

Mijloacele de transport auto pentru produse lactate şi cisternele pentru transport lapte se spală şi se dezinfectează după golire la fie­care transport şi ori de câte ori este nevoie, în spaţii special amenajate, proprii întreprinderilor de industrializare a laptelui.

Aceste operaţii se execută mecanizat sau manual.

Când staţia este prevăzută cu instalaţii mecanizate, spălarea şi dezinfecţia se realizează astfel:

  • după golire cisternele se clătesc cu apă până la îndepărtarea resturilor de lapte, ori se face spălarea în circuit închis cu so­luţie de detergenţi 1,5%, la temperatura de 60-70ºC, timp de 10-15 minute;

  • după spălare se clăteşte cu apă până când aceasta, la ieşirea din cisternă, este curată şi are reacţie neutră;

  • dezinfecţia se execută cu soluţie clorigenă cu 250mg clor activ/litru, apoi se clăteşte cu apă rece.

Spălarea manuală se execută în unităţile care nu au spaţii pentru spălarea mecanizată. După golirea şi clătirea cu apă a reziduurilor de lapte, se face spălarea cu soluţie alcalină 1% la temperatura de 50ºC. Restul operaţiilor sunt similare, ca la spălarea mecanizată. Personalul care execută spălarea manuală va fi dotat cu echipament de protecţie. Evidenţa executării spălării şi dezinfecţiei se va ţine în registrul staţiei de către persoana care execută şi răspunde de efectuarea operaţiunii. La mijloacele de transport auto, spălate şi dezinfectate, se aplică pe foaia de parcurs ştampila cu inscripţia „dezinfectatö, data şi semnătura celui care atestă acest lucru.

 

        1. Igienizarea instalaţiilor şi utilajelor

 

a). Igienizarea conductelor

Se realizează manual, prin demontare, sau mecanizat, prin recirculare, fără demontare sau combinat.

Spălarea manuală cu demontare se execută în unităţile lipsite de instalaţii mecanizate. Se trece apa caldă la 35-40°C prin sistemul de conducte montate timp de 3-5 minute pentru a se îndepărta resturile de lapte sau smântână; se de­montează cu chei fixe, apoi conductele se spală prin imersie într-un bazin cu soluţie 1,5% (reţeta b) la tempera­tura de 50°C. Spălarea interioară se execută cu perii speciale, cu coadă, iar spălarea exterioară cu perii speciale din plastic. În acelaşi bazin se spală teurile, coturile etc. Garniturile se scot şi se spală separat de piesele metalice. Urmează clătirea cu apă caldă, apoi dezinfecţia cu apă fierbinte la 83ºC, cu abur sau cu soluţia clorigenă cu concentraţie de 200mg clor activ/litru.

Conductele spălate şi dezinfectate se aşează pe suporţi curaţi, în poziţie înclinată pentru scurgere şi uscare. Înainte de începerea lucru­lui se re­petă dezinfecţia cu apă fierbinte la 83ºC timp de 3-5 minute.

Spalarea mecanizată prin recirculare (fără demontare), se în­cepe cu clă­tirea în circuit cu apă caldă la 40-45°C apoi se spală prin recircularea soluţiei al­caline 1,5% (din reţeta b) la temperatura de 60-70°C timp de 20-30 minute. În­depărtarea resturilor de soluţie se face prin recircularea apei calde la 40-45ºC timp de 10-15 minute, apoi se execută dezinfecţia prin recircularea apei fierbinţi la 83ºC timp de 3-5 minute. Piesele demontabile ale sistemului de conducte se spală ma­nual. Când se constată depuneri de piatră pe conducte, acestea se spală cu soluţie 1% de azotat de uree, fie prin legarea în circuitul de spălare al pasteu­rizatoarelor, fie separat. Spălarea se face timp de 10-15 mi­nute după care ur­mează clătirea cu apă rece, de asemenea 10-15 mi­nute.

 

b).Igienizarea tancurilor pentru lapte, vanelor, bazinelor şi cazanelor

După golirea de lapte recipienţii se clătesc cu apă rece apoi cu apă călduţă la temperatura de 35-40°C. Urmează spălarea cu apă caldă cu soluţie alcalină 1% (reţeta b), la temperatura de 50ºC cu perii de plastic. Se va spăla exteriorul recipientului (capac, margini). Manual se spală gura de vizitare a tancurilor (uşa şi garniturile), vizorul, orifi­ciile de evacuare a aerului, dispozitivul indicator de nivel, agitatoarele, orificiul pentru recoltarea probelor. Evacuarea soluţiei de spălare se face prin clătirea cu un jet de apă caldă la 45-50°C. Dezinfecţia se face cu soluţie clorigenă (200mg clor activ/litru), iar înainte de folosire este ne­cesar să clătim recipienţii cu apă fierbinte şi rece.

 

 

c). Igienizarea pasteurizatoarelor şi a instalaţiilor aferente (omogenizator, dezodorizator)

Se realizează în două trepte: spălarea acidă pentru îndepărtarea pietrei de lapte (reduce schimbul termic, scade eficienţa pasteurizării, reprezintă o sursă de contaminare) şi spălarea alcalină pentru înde­părtarea reziduurilor formate din grăsime şi substanţe proteice. Spăla­rea se execută mecanic sau manual.

Spălarea mecanică se efectuează prin recircularea soluţiilor chimice. Indi­ferent de tipul spălării, după terminarea lucrului se trece prin aparat apa de con­ductă, timp de 10-15 minute. Se aranjează trase­ele conductelor, asigurându-se trecerea soluţiilor prin toate sectoarele şi piesele prin care a trecut laptele sau smântâna. Se scoate din circuit separatorul centrifugal, care se spală manual. Se execută spălarea acidă (reţeta c) timp de 30 minute la temperatura de 75-80°C. Se elimină soluţia acidă din aparat, se continuă clătirea cu apă în circuit timp de 15 minute pentru a elimina urmele de soluţie acidă, apoi se continuă spălarea cu soluţie alcalină (reţeta a) la temperatura de 75-80°C, timp de 30 minute. Se clă­teşte din nou cu apă până când apa de clătire are reacţie neutră (pH 7-7,3).

Spălarea manuală se efectuează la aparatele care nu sunt integral confec­ţionate din oţel inoxidabil, la curăţirea prin demontare periodică a aparatelor sau în cazul blocării aparatelor datorită depunerii de substanţe proteice precipitate. Mai întâi se clăteşte cu apă instalaţia sau piesele demontate, apoi se curăţă cu perii de plastic prin frecare şi înmuiere în soluţie alcalină (reţeta b) la 50°C, ur­mează apoi clătirea cu apă caldă la 35-40°C şi dezinfecţia instalaţiei, plăcilor şi pieselor, cu apă fierbinte la 83°C (Stănescu, 1998).

 

d). Igienizarea instalaţiilor de concentrare a laptelui

Se execută în acelaşi mod ca spălarea mecanică a pasteurizatoa­relor, cu următoarele menţiuni: soluţiile chimice de spălare vor avea concentraţii mai mari (soluţia alcalină 1,5-2%, soluţia acidă 2%), tem­peratura soluţiilor în timpul recirculării va avea 80-85°C; sterilizarea instalaţiilor de concentrare se reali­zează prin recircularea apei fierbinţi timp de minimum 10 minute la minimum 83°C. Spălarea instalaţiilor de concentrare se face obligatoriu o dată la 24 ore şi ori de câte ori este nevoie.

 

e). Igienizarea turnului de uscare de la instalaţiile de lapte praf

Se execută periodic (la 24 ore de funcţionare) şi ori de câte ori se schimbă sortimentul sau se observă o caramelizare a produsului. Se îndepărtează resturile de lapte praf din interiorul turnului cu ajutorul unor perii speciale, apoi se spală mecanic turnul cu o soluţie de hidro­xid de sodiu 2% la temperatura de 60-70°C, cu ajutorul periilor speci­ale. Clătirea se face cu apă caldă, după care se face us­carea turnului. Curăţirea interioară a tubulaturii şi a ciocanelor se va realiza prin vi­brarea carcasei şi cu perii speciale.

 

f). Igienizarea separatoarelor şi curăţitoarelor centrifugale pentru lapte

Se execută după ce în prealabil s-au demontat piesele ce au venit în con­tact cu laptele. Spălarea pieselor se face manual sau mecanic.

Spălarea manuală. După terminarea smântânirii sau igienizării laptelui se trece apă caldă la 35-45°C prin toba separatorului pentru antrenarea resturilor de lapte sau de smântână. Se opreşte separatorul şi se demontează părţile compo­nente care au venit în contact cu lap­tele. Se clătesc apoi piesele cu apă la tempe­ratura de 25-30°C după care se înmoaie în soluţie alcalină 1% (reţeta b) la 40-50ºC şi se spală prin frecare cu perii de plastic, acordându-se o atenţie deosebită orifi­ciilor talerelor. În continuare, se clătesc piesele cu apă caldă la 40-45°C pentru îndepărtarea resturilor de soluţie alcalină, după care se dezinfectează cu apă fierbinte la minimum 83°C timp de 5 minute sau cu soluţie clorigenă, 200mg clor activ/litru. Piesele spălate şi dezin­fectate se aşează pe rafturi curate pentru scurgere. Corpul tobei se cu­răţă de nămol şi se spală cu apă caldă.

Spălarea mecanică. Talerele se aşează pe un suport şi se scu­fundă într-un bazin cu soluţie alcalină (reţeta b) la 70-75°C. Piesele se freacă cu perii sau prin stropire cu jeturi de soluţie alcalină. După în­depărtarea impurităţilor, talerele se clătesc abundent cu apă pentru în­lăturarea resturilor de soluţie alcalină şi se dezinfectează cu apă fier­binte la minimum 83°C.

 

g). Igienizarea instalaţiilor de fabricare a untului

Putineiul se clăteşte cu apă fierbinte pentru recuperarea grăsimii de pe pe­reţii interiori, apoi se spală cu soluţie 1,5% din amestec cu detergent (reţeta b) introdus direct în putinei la temperatura de 60-70ºC, prin învârtirea putineiului timp de 15-20 de minute, apoi se clăteşte cu apă rece şi se dezinfectează cu so­luţie clorigenă 250mg clor activ/litru.

Instalaţia continuă de fabricare a untului se spală după demon­tare (pentru recuperarea untului rămas) şi clătirea cu apă fierbinte. In­stalaţia se spală cu so­luţie alcalină 1-1,5% (reţeta b) la 60°C (spălarea se face în circuit închis prin recirculare) timp de 15-20 minute, după care se clăteşte cu apă rece.

Maşinile de preambalat şi alte utilaje din secţie se spală manual cu soluţie alcalină 1% (reţeta b).

 

h). Igienizarea utilajelor din secţiile de îngheţată

Se clătesc cu apă caldă la 40-50°C, pentru îndepărtarea resturi­lor, apoi se spală cu soluţie alcalină 1% (reţeta b) la 40-50°C. Spălarea conductelor, omoge­nizatorului, pompelor, freezerelor se face cu cir­cuit la temperatura de 60-70°C timp de 20-30 minute. După spălarea alcalină se face clătirea cu apă rece pentru îndepărtarea urmelor de soluţie până la reacţia neutră, apoi se face dezinfecţia cu soluţie clorigenă 200mg clor activ/litru. Spălarea şi dezinfecţia traseelor şi uti­lajelor se face zilnic. Filtrele se spală alternativ din 2 în 2 ore, în fi­ecare schimb. Omogenizatoarele se spală zilnic, în fiecare schimb. Freezerele şi maşinile de porţionat şi ambalat, se vor spală în fiecare schimb şi ori de câte ori este nevoie, la schimbarea sortimentului.

 

i). Igienizarea ambalajelor

Spălarea ambalajelor metalice (bidoane şi capace)

Se efectuează mecanic sau manual.

Spălarea mecanică. Bidoanele se aşează cu gura în jos pe plat­forma transportoare a maşinii. Bidoanele cu resturi uscate se pun la înmuiat în preala­bil, în bazin cu soluţie alcalină 1,5% (reţeta b) la temperatura de 60-70ºC. Se clătesc cu jet de apă rece sau călduţă (40-50°C) pe faţa interioară şi exterioară. Urmează spălarea cu jet de solu­ţie alcalină 1,5% la temperatura de 60-70°C şi apoi clătirea cu apă fierbinte la minimum 83ºC. Dezinfecţia se realizează prin tratarea cu aburi (timp de 30 secunde) sau cu apă clorinată (15-20 secunde). La maşinile de spălat prevăzute cu sector de uscare se introduce aerul cald sub pre­siune la temperatura de 80-105ºC. După descărcarea bi­doanelor din maşina de spălat, se stivuiesc în loc curat şi uscat, în po­ziţie verticală cu gura în jos, pe ras­tele (grătare) special amenajate în acest scop. După terminarea lucrului, maşinile de spălat bidoane se cu­răţă cu apă fierbinte, se dezinfectează şi se lasă la uscat până în mo­mentul folosirii.

Spălarea manuală. După golire bidoanele se clătesc cu apă rece. Bidoa­nele şi capacele foarte murdare se înmoaie separat într-un bazin cu soluţie alca­lină 1% (reţeta b) la temperatura de 40-50°C. Spălarea se execută prin frecarea pereţilor în interior şi exterior cu perii de plastic, urmată de clătirea cu apă caldă şi dezinfecţia prin clorinare cu soluţie clorigenă (250 mg clor activ/litru). Bi­doanele spălate şi dezin­fectate se aşează pe rastele cu gura în jos, iar capacele în bazine meta­lice curate. La capace se îndepărtează garniturile de cauciuc care se supun aceloraşi operaţiuni de spălare şi dezinfecţie, în bazine speciale destinate acestui scop (Stănescu, 1998).

 

 

 

Spălarea ambalajelor de sticlă

Se execută mecanic sau manual.

Spălarea mecanică. Se introduc ambalajele în maşina de spălat. Dacă am­balajele conţin în cantitate mare resturi uscate vizibile, se in­troduc separat într-un bazin pentru înmuiere, în apă caldă cu soluţie alcalină 1%. Clătirea se face cu apă la temperatura de 28-35°C în sectorul I al maşinii. Spălarea ambalajelor prin înmuiere, stropire, se face cu soluţie alcalină 1,5% (reţeta a) la temperatura de 60-70°C, după care se efectuează clătirea cu apă caldă (sectorul III al maşinii) pentru îndepărtarea soluţiei alcaline. Dezinfecţia se face cu apă fier­binte la tem­peratura de 83°C sau cu soluţii dezinfectante, după care se clătesc ambalajele cu apă rece. Controlul stării de curăţire a ambala­jelor se face la ieşirea acestora pe banda transportoare cu ajutorul unui ecran luminos. Ambalajele care nu au fost spălate perfect se vor rein­troduce în circuitul de spălare. Maşina de îmbuteliat se spală şi se dezinfectează manual, iar înainte de utilizare se clăteşte cu apă rece.

Spălarea manuală. Ambalajele se înmoaie în soluţie caldă la temperatura de 40°C timp de 5 minute în bazinul I, după care se spală cu o soluţie alcalină în bazinul II. Clătirea cu apă caldă la 25-30ºC timp de 2-3 minute, se face în bazi­nul III, dezinfecţia în bazinul IV (cu apă clorinată soluţie 200mg clor activ/litru timp de 2-3 minute), iar clătirea cu apă rece în bazinul V. Bazinele pentru spă­lare şi dezinfecţie trebuie să fie confecţionate din inox sau alt material rezistent la acţiu­nea detergenţilor şi substanţelor dezinfectante şi trebuie dimensionate astfel încât să cuprindă numărul maxim de ambalaje ce trebuie spălat într-o zi în unitate. Ambalajele spălate şi dezinfectate se stivuiesc în navete cu gura în jos, în încăperi curate.

 

Spălarea navetelor metalice sau din material plastic

Se execută manual sau mecanizat. Navetele murdare se înmoaie într-un bazin cu soluţie alcalină 1% (reţeta b) apoi se spală prin frecare manuală cu perii de plastic (temperatura soluţiei 45-50°C), se clătesc cu apă caldă şi se lasă pen­tru zvântare şi depozitare pe grătare.

CONTACTATI-NE